De Pasti in Retezat

Sunt obosit inca de la aceasta tura, dar este o oboseala frumoasa. Am avut 2 iesiti in Retezat in acesta primavara, ultima a fost de Pasti. I-mi place Retezatul pentru ca e usor accesibil si ofera foarte multe posibilitati. Sunt nenumarate trasee de stanca si nenumarate culoare.

In aceasta tura planul nostru a fost sa facem doua ture, una e creasta care incepe in Poarta Bucurei si se termina pe varful Judele iar cealalta e culoarul de zapada din partea dreapta a peretelui Bucura II.

Miercuri vorbesc cu Zoli sa decidem daca mergem sau nu .... vremea e nefavorabila, prognoza meteo e nasoala, Csaba Bartok cabanierul de la Gentiana spune ca zapada nu e buna si ca e cald ... totusi, decidem sa mergem, macar petrecem 2 zile la munte .... mergem si mai vedem noi acolo.

Sambata dimineata pornim din Cluj, dupamasa la 6 suntem deja la refugiul Bucura. Ne-a batut un pic ploaia, mai sus pe munte a nins si a viscolit ocazional, a fost si un pic de soare ... iar zapada a fost moale si uda, infundandu-ne pana la genunchi. A fost un efort destul de mare sa ne caram rucsacii si pe noi insine prin aceasta zapada pana la refugiu.

La refugiu suntem singuri, ne extindem print tot refugiul, mancam, glumin, radem .... e bine sa fii pe munte intre prieteni.
a

Vine seara, ne punem sa dormim, suntem cu totii obositi, decidem sa nu punem ceasul sa sune. Cristi se trezeste pe la 6 iese afara, zapada are crusta care cedeaza sub greutatea corpului, este cald (+ 1 grad Celsius). Suntem obositi si blegi, ne culcam inapoi si ne sculam abia pe la 8. Facem ceai, mancam, suntem veseli. Ne gandim la planul de azi (creasta Poarta Bucurei) si speram ca vremea sa fie cu noi. Pornim destul de tarziu spre creasta, abia pe la 9. Zapada este teribila, crusta se rupa sub noi si intram pana la genunchi. Suntem 3, facem urme cu schimbul. Faci cativa pasi comozi si constanti, si la urmatorul brusc intri peste genunchi. Incerci sa iesi, dar intra celalat picior pana la fund. Injuri. Obosesti. Cu toate aste intr-o ora jumate ajungem la intrarea in creasta. Traseul incepe cu 20 de metri de aproximativ gradul 4/5. Suntem imbracati, avem bocanci de iarna, este gheata si zapada in crapaturi si in prize, nu sunt asigurari ... este destul de misto. Trecem acesta portiune, dupa care urmeaza o creasta mai lejera dar foarte expusa care duce pe Judele Mic. La sfarsitul crestei, ai de coborat vreo 10 metri, pe o fata de stanca (aproximativ gardul 3/4) dar poti sa faci si rapel. Urmeaza o sa lunga cu cateva portiuni stancoase si cateva portiuni inzapezite. Nu e greu, dar este extraordinar de frumos. Dupa cateva ore ajungem la capatul traseului in varful Judele. Mancam ciocolata de varf, facem cateva poze, radem, suntem bucursi. La intoarcere spre refugiu vedem capre negre, ne oprin si la admiram indelung. Vremea se strica, incepe sa ninga si sa viscoleasca, se lasa un fel de ceata, e nasol rau ... dar nu ne prea pasa.
a

Seara din nou maicare si glume. Dimineata din nou lene si pornire tarzie. Dimineata pornim spre casa. In drum ne oprin sub peretele nordic al varfului Bucura II. Incercam sa intram in culoarul de zapada din partea dreapta. Ca sa ajungem la intrarea in culoar, trebuia sa mergem de la poteca vreo cateva sute de metri ... fapt ce ne ia vreo ora afundandune pana la brau in zapada moale. Stim ca pa acesta zapada nu avem ce cauta in culoar, nici nu stiu de ce mai mergem spre intrare, dar mergem .... probabil obisnuinta. Apropiindune de culoar zapada incepe sa-si scimbe consistenta si incepe sa fie mai tare ... si mai tare ... si mai tare ... si noi incepem sa zambim cu gura pana la urechi. Ne punem coltarii si intram in culoar. Miracol, zapada este tare si in multe locuri este gheata. Sunt cateva saritori, dar stanca este acoperita cu un strat de gheata. Este superb. Inclinatia este de aproximativ 60 grade constant. Este o minunatie, nu ne mai saturam. Mergem legati in coarda, fara a regrupa, pe alocuri pun asigurari pentru siguranta ... dar stiu ca Zoli nu o cada, si el stie ca nici eu nu o sa cad ... asta e cel mai minunat lucru, cand ajungi la o astfel de stare de incredere cu un partener si un prieten. Pentru asigurare sunt posibilitati multiple pentru nuci si frienduri in stanca de pe marginea culoarului, iar intr-un loc am putut folosii si un surub de gheata.
a

Ajunsi sus pe Bucura II, ne tragem cateva poze si ne imbratisam. Suntem fericiti, cu tot ca vremea nu a fost favorabila si zapada a fost un dezastru, am reusit sa ne indeplinim planurile.
Pornim spre saua Bucura din nou, dupa care coboram spre Bordul Tomi unde ne asteapta Cristi cu rucsacii. Cristi a fost destul de nebun sa care singur cei 3 rucsaci pana la Bordul Tomi.
a

Sortam echipamentul, il punem in rucsac, si pornim in jos. In drum spre cabana zapada dispare treptat si cum coboram primavara isi face tot mai des simtita prezenta. Ne oprim la insule de flori si le admiram. Sunt flori vii colorate, flori de primavara. Admir mai ales faptul cum o floare asa de mica si aparent fragila, poata sa strapunga stratul de zapada in drumul sau spre viata.
a

La Gentiana ne oprim la un ceai, cabanierul Csabi ne serveste la masuta din fata cabanei. Este soare, bem ceai, mancam o ciocolata. Pe la 4 pornim in jos, spre Carnic unde ne imbarcam in masina si pornim spre casa.

Totul este perfect ... cu exceptia unui singur lucru ... reusesc sa lovesc baia de ulei a masinii si sa-l sparg. Noroc ca s-a intamplat destul de aproape de Carnic, si reusim sa ajungem cu masina pe asfalt. Chem un trailer din Cluj, si ajungem acasa pe la 3 noaptea. Ce mai pot sa spun, asta e.

Am pus si cateva poze pe net, le puteti vedea dand click aici.